Să faci bine, te expune față de tine, pentru că vezi locul din suflet în care te afli în momentul în care acționezi. Mi s-a întâmplat să fac bine fără să mă gândesc prea mult nici la ce, nici de ce. Un bine simțit, nu gândit, în spatele căruia nu se afla conștient nicio așteptare de răspuns. Alteori, binele făcut era o nevoie și o urgență mai mare a mea decât a celui căruia adresam gestul. Indiferent de locul din care acționăm, binele răspunde întotdeauna, cu bine, chiar dacă uneori ne rănește răspunsul, pentru că nu e niciodată vorba despre […]

Bucuria nu vine din lucruri mărunte. Bucuria în sine e un lucru mare, a cărei sursă e cu siguranţă în altă parte decât în lucruri mărunte. Mai curând aş spune ca vine din actul măreţ şi curajos de a nu gândi “despre” ci a fi prezenţi noi cu noi, într-un moment, o scânteie de timp, poate într-adevăr facilitată de un lucru mărunt. Un moment în care nimic nu caută, un moment care e perfect aşa cum e şi nu înţelegem nici măcar asta. Să nu confundăm aşadar lucrurile… mari şi mici si să le dăm valoare de bucurie… lor. 

Despre “about” tot caut...